Publicitate

joi, 18 ianuarie 2018

Brăila, 650 de ani de atestare documentară

Dintr-un comunicat de presă transmis astăzi de către Romfilatelia aflăm că mâine, vineri 19 ianuarie 2018, societatea va pune în circulație emisiunea „Brăila, 650 de ani de atestare documentară” compusă din 5 timbre cu valorile nominale de: 2,20 lei (Ceasul baroc din centrul istoric), 3,50 lei (Catedrala „Nașterea Domnului”), 4 lei (Fântâna cinetică), 4,50 lei (Teatrul „Maria Filotti”) și 15 lei (Casa memorială „Panait Istrati”). Emisiunea de mărci poștale este completată de un set de 2 plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre+1 vinietă  și blocul special de 5 timbre diferite (în album filatelic), iar  ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal 1 Brăila, Str. Danubiului nr. 8.
Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 283 de exemplare și este echipat cu blocul emisiunii (conținând cinci timbre dantelate cu manșetă ilustrată), precum și setul de plicuri „prima zi” având  ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate de la  001 la 283.
Emisiunea a fost realizată cu sprijinul documentar şi fotografic acordat  de către Primăria  municipiului   Brăila,   Muzeului   Brăilei   „Carol   I”, Asociaţiei Filatelice „Dunărea Brăila” şi fotografului George Avanu.

170 de ani de la nașterea lui Ioan Slavici - nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg și gazetar român

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.

miercuri, 17 ianuarie 2018

220 de ani de la nașterea sociologului și filosofului francez Auguste Comte

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte (n. 19 ianuarie 1798, Montpellier - d. 5 septembrie 1857, Paris) a fost un sociolog și filosof francez, fondatorul teoriei pozitivismului.
Comte s-a născut la Montpellier. A urmat cursurile universității din orașul natal, apoi a fost admis, în 1814, la École polytechnique din Paris. Deoarece instituția se închide, în 1816, pentru reorganizare, Comte își continuă studiile la o școală medicală din Montpellier. Când École Polytechnique s-a redeschis, Comte nu a mai solicitat reînscrierea la cursurile acesteia.
În perioada 1817 - 1824 a fost secretar al lui Henri de Saint-Simon și a fost profund influențat de acesta.
După întoarcerea în orașul natal, remarcă diferențele dintre ideile proprii și convingerile catolice și monarhiste ale familiei sale, astfel că se reîntoarce la Paris pentru a-și câștiga existența din diverse slujbe mărunte.
A murit la Paris și a fost înmormântat la Cimitirul Père-Lachaise.

marți, 16 ianuarie 2018

413 ani de la prima ediție a „El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha” de Miguel de Cervantes publicată la Madrid, Spania

Don Quijote de la Mancha este o operă literară a scriitorului spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. Prima parte a apărut pe 16 ianuarie 1605 sub numele de El ingenioso hidalgo don Quijote de La Mancha și s-a bucurat de un mare succes din partea publicului, fiind o capodoperă a literaturii spaniole și a literaturii universale. A doua parte a apărut în 1615 sub numele de El ingenioso caballero don Quijote de La Mancha. Romanul este în prezent una dintre operele cele mai traduse din lume.
Deși fusese concepută ca o satiră la adresa popularelor povestiri cavalerești, povestea micului nobil Alonso Quixano (Don Quijote) din La Mancha care, influențat de lecturile sale, ajunge să se creadă un cavaler în căutare de aventuri, devine o frescă a societății spaniole și o reflexie asupra comportamentului uman.
Tiparul din El licenciado Vidriera se repetă, astfel că Don Quijote, deși considerat de ceilalți nebun, se dovedește a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleții gândirii și a acțiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”.